
10 May 2008
04 May 2008
Albastru si scoici...

O perdea cu Soarele rasarind din valuri line, pe cer portocaliu, galben si bleu, cu sageti care ard spuma marii. In stanga turcoaz de martie. In dreapta, albastru de mai. In mijloc, barcuta singuratica, cu asternut de nisip fin si patura ce scoici albe. Sus, cer senin in azur de septembrie. Cu pescarusi nebuni dupa sarea Ei. In spate, perdea de scoici, melci, stelute si clepsidre in care curge timp albastru si roz.
Cand soarele apune (cumva, in perdeaua de scoici, in amurg ruginiu si sub pleoape vesele), pe azurul zilei cade diamantul noptii, cu scantei de stele si luna plina... de vise. Si-ntr-unul dintre vise, doua valuri mari spala plaja care-a ars in miez de august, candva...
"Marea te spala... Si te sareaza..." si se pastreaza in dorul tau.
Subscribe to:
Posts (Atom)
